In psihologie, discutia despre rolul ereditatii versus cel al mediului inconjurator a fost indelung dezbatuta in ceea ce priveste personalitatea umana. Si in ciuda faptului ca nu se stie cat de mult este determinata de experienta de viata si cat de ADN-ul nostru, stim ca ambele joaca un rol important.
Oamenii de stiinta se impart in doua tabere: cei care sunt de parere ca oamenii se comporta intr-un anumit fel datorita predispozitiilor genetice sau instinctului animal si cei care cred ca oamenii se comporta asa pentru ca sunt invatati sa o faca in felul acela. Prima este cunoscuta sub denumirea de “teoria naturii”, iar cea de-a doua ca “teoria invatarii”. Natura ne inzestreaza cu abilitati innascute si trasaturi de personalitate, pe cand invatarea duce aceste tendinte genetice la urmatorul nivel, sculptandu-le pe masura ce ne maturizam.
Intr-un final, noi suntem suma tuturor experientelor pe care le-am avut in viata, incluzand atat oamenii pe care i-am cunoscut si ne-au schimbat existenta intr-un fel sau altul, relatiile care ne-au format, calatoriile care ne-au deschis mintea, cat si incercarile prin care am trecut.
In care dintre cele doua teorii credeti cel mai mult?
